"Habarnam în Oraşul Soarelui" - Nikolai Nosov

  Tocmai am început să citesc "Habarnam în Oraşul Soarelui", de Nikolai Nosov. Ştim din prima carte ("Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi"), că Habarnam este un prichindel pus pe şotii şi certăreţ. El porneşte împreună cu fraţii săi într-o călătorie cu balonul, de unde se întoarce mult mai înţelept. 

  În a doua carte, ("Habarnam în Oraşul Soarelui"), Habarnam dobândeşte bagheta magică. Împreună cu Ţintişoara şi Pestriţu, porneşte într-o nouă călătorie, de data aceasta în Oraşul Soarelui! Acolo, ei învaţă despre diverse maşinării, despre arhitectură, despre modă. Îşi fac noi prieteni şi descoperă cât de evoluat este acest oraş în comparaţie cu Oraşul Florilor, în care locuiesc ei. 

  Totul ar fi fost minunat dacă un prichindel neatent n-ar fi dat peste Habarnam. Înfuriat la culme, Habarnam îl transformă pe acesta într-un măgar. Şi de-aici începe aventura. Într-o zi, Habarnam citeşte în ziar că, pe străzile oraşului, a fost găsit un măgar fără stăpân, care a fost dus imediat la Gradina Zoologică. Aflând acestea, Habarnam merge la Grădina Zoologică pentru a repara greşeala făcută. Dar în loc să-l transforme pe măgarul-prichindel în prichindel, transformă trei măgari adevăraţi în prichindei. Hmm, mă întreb cum va rezolva Habarnam toate acestea...

"Legendele Olimpului"...

 Astăzi m-am reapucat să citesc "Legendele Olimpului" (volumul II - Eroii). De ce? Deoarece prima oară când am început să citesc această carte (adică anul trecut) nu am terminat-o. Şi acum m-am decis să o citesc pe toată, de la cap la coadă...

  ...Primul capitol este despre eroul Perseu, fiu al lui Zeus şi al Danaei.

  Se spune că mama lui Perseu, Danae, ar fi fost fiica regelui Acrisiu, din oraşul Argos. Acest Acrisiu dorea să capete un flăcău care să aibă grijă de ţinut, deoarece el era bătrân şi slăbit, iar fiica sa, odată măritată, avea să plece din Argos împreună cu soţul ei. Aşa că regele Acrisiu a hotărât să se ducă la oracol. Oracolul i-a spus că Danae va avea un băiat, care ar fi putut să aibă grijă de întreg ţinutul. Dar oracolul l-a mai atenţionat pe rege că acest băiat avea să-şi omoare propriul bunic, adică pe el, Acrisiu. Înspăimântat, regele a hotărât să o arunce pe fata lui într-o închisoare sub pământ, pentru a nu fi văzută de niciun bărbat care ar fi putut s-o ia de soţie. Şi, desigur, fără de soţ, Danae n-avea cum să aibă copii.

   Dar într-o zi, Zeus a aflat de ea. S-a preschimbat pe dată într-o ploaie aurie şi a intrat în temniţa unde era ascunsă Danae. Şi aşa, copila a ajuns soţia lui Zeus şi astfel a dobândit un fiu, pe care l-a numit Perseu. Totul ar fi fost bine, dacă Acrisiu n-ar fi aflat că Danae născuse un copil. Înfuriat, i-a trimis pe Danae şi copilul ei pe mare, închişi într-o lădiţă...

   ...Dar într-o bună zi lădiţa a fost pescuită de Dictis, un om sărac, dar cinstit. Când a văzut-o pe Danae, Dictis s-a îndrăgostit pe loc de ea. De aceea, a cerut-o pe aceasta în căsătorie. Iar Danae a acceptat.

    Se zice că fratele lui Dictis era regele insulei Serifos. Acesta nu suporta ideea că Dictis avea acum o soţie atât de frumoasă. Aşa că a vrut s-o ademenească pe Danae, spunându-i că o va face regină şi că îi va împlini orice dorinţă...

    Însă Danae n-a acceptat. De aceea, Polidecte (căci acesta era numele regelui) a încercat s-o ia cu forţa în carul său regal, însă atunci a apărut Perseu.

    Iar Polidecte l-a provocat pe Perseu, propunându-i să se ducă s-o omoare pe înspăimântătoarea Meduza. I-a mai zis şi că dacă nu-i va aduce capul meduzei, mama sa, Danae, va plăti cu viaţa...

     Şi deşi Meduza omora mulţi oameni, Perseu a reuşit totuşi să-i taie capul.

     Pe drumul de întoarcere, Perseu a salvat o fecioară nevinovată osândită la moarte. Un monstru al mării trebuia să o răpună, deoarece mama ei, Casiopeea, se luase la ceartă cu nimfele nereide, spunând că faţa ei e mai frumoasă şi ochii mai străpungători decât ai lor.

     Iar după ce a salvat-o, Perseu a luat-o de soţie pe Andromeda (căci acesta era numele fetei)...

     ... Între timp, regele Acrisiu încă se ascundea de nepotul său, până ce într-o zi, Perseu l-a ucis din greşeală, în timpul unui concurs.

"Micul Prinţ" - Antoine de Saint-Exupéry

Cartea "Micul Prinţ" - Antoine de Saint-Exupéry

Ieri am recitit minunata carte "Micul Prinţ", de Antoine de Saint-Exupéry. Este o carte magică, despre copilărie şi prietenie. 

  La începutul cărţii, autorul ne spune că, la şase ani, a făcut primul lui desen (un şarpe boa care înghiţise un elefant). Însă atunci când le-a arătat "capodopera" oamenilor mari, aceştia i-au spus să lase desenele şi să se ocupe de geografie, aritmetică, gramatică... Aşa încât, autorul a renunţat la "cariera" lui de desenator, devenind în cele din urmă... pilot de avioane. Dar într-o zi, pe când călătorea, a făcut o pană în deşertul Sahara. Acolo, autorul a auzit un glas firav care-l ruga să-i deseneze o... oaie. Acesta era Micul Prinţ. 

  Şi aşa, cei doi au devenit prieteni. Micul Prinţ avea să-i povestească autorului aventurile sale, spunându-i că EL este de pe o altă planetă, o planetă foarte, foarte mică, pe care numai el şi o floare locuiau. Această floare era singurul prieten al Micului Prinţ, dar era puţin cam îngâmfată şi lăudăroasă. Totuşi, pentru Micul Prinţ era unică în lume, deoarece era floarea LUI, era floarea pe care EL o îngrijise şi de aceea i se părea fără pereche. Dar într-o zi, Micul Prinţ a plecat de pe planeta lui, trăind aventuri de neuitat, învăţând ce înseamnă "a domestici" şi întâlnindu-se cu personaje care mai de care mai ciudate.

  Vă recomand s-o citiţi şi voi!

Ieri am citit...

Ann Downer, autoarea cărţii

...un nou capitol din "Wycca şi oul magic"! Am ajuns la capitolul 12, numit "Atuul unui vrăjitor". 

  În capitolul anterior, puiul Wyccăi a ieşit din ou! Însă nu toţi erau la fel de fericiţi ca Wycca... spre exemplu, stăpânul acesteia, Gideon, încerca împreună cu un vrăjitor din secolul XXI să o reîntoarcă pe Wycca acasă, când, din greşeală, au ademenit un dragon chinezesc! Pe când Kobold (duşmanul de moarte al lui Gideon, care încerca să o fure pe Wycca pentru a o întoarce împotriva stăpânului ei) şi Febrys (demonul de clasa 1 care îl ajuta totdeauna pe Kobold), erau acum căutaţi, din cauza unor vrăji făcute nepermis pe o plajă.

    Astăzi vreau să încep să citesc capitolul 12, pentru că sunt curioasă cum vor scăpa Gideon şi Merlin (vrăjitorul din secolul XXI) de dragonul chinezesc, dar sunt şi mai curioasă să văd prin ce aventuri va trece puiul Wyccăi.

Wycca şi oul magic

"Wycca şi oul magic" de Ann Downer

  Bună! Astăzi am citit din cartea "Wycca şi oul magic" de Ann Downer. Am început cartea acum câteva zile şi mi se pare foarte interesantă şi plină de magie. Tocmai am ajuns la capitolul 7.

  În această carte este vorba despre un vrăjitor din secolul al XIII-lea, care are un wyvern (o specie de dragon), numit Wycca. Aceasta trebuia să-şi depună oul, aşa încât era în căutarea unui loc perfect pentru a-şi face un cuib. Într-o zi, a găsit în grădina castelului o gaură magică. Neştiind ce este, Wycca a intrat în ea, dar imediat s-a găsit aruncată din secolul al XIII-lea în secolul al XXI-lea, în anul 2002, în oraşul Boston. În căutarea ei, stăpânul său pătrunde şi el în gaura magică, trezindu-se şi el aruncat în secolul XXI, tot în Boston. În carte, mai este vorba şi despre o fetiţă, numită Theodora. Ea n-are legătură cu acel vrăjitor sau cu Wycca, dar sunt sigură că în curând cei trei o să se întâlnească. 

   Abia aştept să văd prin ce aventuri va mai trece Wycca!

"Copilul apelor" , de Emily Diamand

Am început să citesc "Copilul apelor", de Emily Diamand. Am ajuns deja la pagina 102. E o poveste tristă şi în acelaşi timp, plină de aventură. Întâmplarea se petrece în secolul XXII.

  E vorba despre o fată de treisprezece ani, Lilly Melkun, care are o pisică maritimă. Întoarsă de la pescuit, Lilly observă că tâlharii invadaseră satul şi îi omorâseră bunica, singura persoană care mai avea grijă de Lilly.

Dar tâlharii o mai furaseră şi pe fiica Prim-ministrului, Alexandra Persephone Olivia Randall. Aceasta stătea în casa doamnei Denton. Peste noapte, tâlharii veniseră şi o răpiseră pe fetiţă.

 Doamna Denton vrea s-o ajute pe Lilly. Îi spune că ar vrea să-l convingă pe Prim-ministru să dea răscumpărare tâlharilor. Prim-ministrul se împotriveşte şi vrea ca toţi bărbaţii sau băieţii din sat care sunt apţi să lupte, să pornească în război asupra tâlharilor. Chiar şi cel mai bun prieten al lui Lilly, Andy, este luat. Aşa încât, Lilly află ce obiect ar vrea să le dea doamna Denton drept răscumpărare tâlharilor (o rămăşiţă din epoca computerelor ).  Lilly o fură din debaraua casei doamnei Denton, apoi îşi tunde părul ei scurt, deghizându-se în băiat şi porneşte la drum...

Am citit cartea "Cu cât mai mulţi, cu atât mai bine" de Anne Fine

Cartea

  Acum o lună am citit cartea "Cu cât mai mulţi, cu atât mai bine" de Anne Fine. Este o poveste amuzantă de Crăciun. Un băieţel , numit Ralph, are parte de un Crăciun cam urât din cauza rudelor lui ciudate.
Cel mai mult în această carte m-au amuzat scrisorile pentru Moş Crăciun şi de la Moş Crăciun. M-a amuzat P.S.-ul din scrisoarea lui Ralph, dar şi scrisoarea "dură"  de la Moş Crăciun. Suna cam aşa:
" DACĂ MAI SCRII O SCRISOARE CA ASTA, COPILAŞ,  AM SĂ INTRU PE FURIŞ ÎN CAMERA TA, LA LĂSAREA NOPŢII ŞI AM SĂ-ŢI SUG CREIERUL DIN CAP CU UN PAI, PE CARE AM SĂ ŢI-L BAG ÎN NAS. DUPĂ AIA, AM SĂ-ŢI FUR TOATE CADOURILE.
CU DRAG, MOŞ CRĂCIUN"
Un "Moş Crăciun" cam brutal, nu? Ei bine, se pare că unchiul Tristram cam uitase că se află în pielea lui Moş Crăciun...
Cam aşa se petrece un Crăciun ciudat, într-adevăr.
Citiţi această carte, pentru că o să vă placă foarte mult!!

Am terminat "Sirenele din camera 11"

Heather Dyer, autoarea cărţii "Sirenele din camera 11"

Am terminat "Sirenele din camera 11"!!
Secretul sirenelor n-a fost aflat....
...Însă putea fi!! Directorul hotelului "Grand", Domnul Harris, consideră că familia Flot (familia celor trei sirene deghizate în oameni în scaune cu rotile) este cam ciudată. Într-un târziu, află că sunt nişte sirene şi de aceea, pentru a deveni cunoscut  , cheamă televiziunile şi ziarele, pentru a le arăta ce creaturi fantastice are el în hotel. Însă Toby le trimite pe cele trei sirene  pe ultimul vapor al sezonului, aşa încât visul Domnului Harris se spulberă.
Vă amintiţi că am spus că Toby este un băiat orfan. Ei bine, familia Flot i-a povestit verişoarei Domnului Harris (Margot) că Toby este de fapt fiul Ducelui de Dudley. De aceea, familia de sirene i-a oferit lui Toby inelul Ducelui. Acest Duce murise, deoarece vaporul pe care călătorea se scufundase. Dar fiul lui (Toby) fusese îngrijit de sirene şi apoi lăsat pe mal, de unde Margot îl luase. E adevărat că este fiul Ducelui de Dudley, deoarece Toby fusese găsit într-o plapumă pe care era scris DD...

"El Zorab" - George Coşbuc

 Ieri am citit poezia "El Zorab" de George Coşbuc şi , deşi e foarte tristă, mi-a plăcut foarte mult.

George Coşbuc

E vorba despre un arab, Ben-Ardun, care era foarte sărac. Copiii şi nevasta lui mureau de foame. Aşa încât a hotărât să-şi vândă calul , El Zorab, paşei. Paşa îi dă 1000 de ţechini pe acest cal, dar atunci, Ben-Ardun îşi dă seama că nu poate renunţa la cal.

                 " -Copiii mei cum să-i îmbun
                   Nevestei mele ce să-i spun,
                   Când va-ntreba de El-Zorab
                   Va râde-ntregul neam arab
                   De bietul Ben-Ardun!"

Atunci îi spune paşei să-i dea calul înapoi, însă paşa se împotriveşte. Supărat, Ben-Ardun îl jigneşte pe paşă:

                 "-Al tău? Acel care-l crescu
                  Iubindu-l, cine-i: eu ori tu?
                  De dreapta cui ascultă el,
                  Din leu turbat făcându-l miel?
                  Al tău? O, paşă, nu!"

Paşa trimite eunucii să-l biciuiască pe Ben-Ardun, însă arabul scoate un pumnal şi îşi omoară calul...
Mai bine să moară decât să rămână cu paşa...

"Sirenele din camera 11" de Heather Dyer

 "Sirenele din camera 11" - îmi place foarte mult această carte.

  Este vorba de un băieţel orfan,  îngrijit de personalului hotelului "Grand", de pe malul mării. Băieţelul se numeşte Toby. Într-o zi, acesta zăreşte în ocean o sirenă numită Eliza. Toby se împrieteneşte cu ea şi cu părinţii ei, Albert şi Gaynor. Aceştia i-au dăruit lui Toby un inel preţios, al unui duce. Mai mult decât atât, milioane de oameni căutau de secole inelul acesta şi nu-l găsiseră. Şeful hotelului, domnul Harris, observă comoara de pe degetul lui Toby şi hotăreşte să găsească restul comorii. Ascunzătoarea sirenelor poate fi aflată, aşa încât Toby, verişoara unchiului Harris şi Căpitanul le deghizează pe cele trei sirene şi le cazează la hotelul "Grand", în camera numărul 11.

Atât am citit din această carte. E foarte frumoasă şi sper să o citiţi şi voi.

UCP (Uriaşul cel Prietenos) de Roald Dahl

  

Tocmai am terminat de citit "Uriaşul cel Prietenos". E o carte foarte frumoasă. Pur şi simplu, nu mă mai puteam dezlipi de ea.

   E vorba de o fetiţă orfană, Sophie, care este luată într-o noapte de un uriaş. Acest uriaş (care se numeşte UCP, adică "Uriaşul cel Prietenos") suflă vise în camerele oamenilor, atunci când dorm. Însă ceilalţi nouă fraţi ai săi ( Înghite-Hălci, Sfarmă-Oase, Prinde-Oameni, Molfăie-Copii, Stoarce-Carne, Înfulecă-Potroace, Zdrobeşte-Fete, Strânge-Sânge şi Băiatul-Măcelar) se duc în fiecare seară şi mănâncă oameni. Sophie şi UCP nu pot suporta ca aceşti uriaşi să înfulece oameni noaptea, aşa încât, hotărăsc să-i sufle un vis Reginei Angliei, în care 9 uriaşi de cincisprezece metri înfulecă în fiecare seară femei, bărbaţi, copii. UCP şi Sophie o ajută pe Regină să-i prindă pe uriaşi.